Până la Atena - proiect personal:
27 August - 27 Septembrie 2022
27 August - 27 Septembrie 2022
M-am gândit mult ce să iau cu mine și ce nu; azi cu siguranță nu aș mai arunca totul doar în spatele biciclitei și poate că în loc de cort aș alege mai degrabă un hostel/pensiune, pentru că prețurile sunt similare și e mult mai confortabil să duc mai puține bagaje.
Langoș pe drumul spre Transalpina – am fost flămând pe drum mult mai des decât mă așteptam.
Aproape topul Transalpinei – au fost câteva curbe unde cu greu am reușit să împing bicicleta.
Ca ecolog, mă doare mereu inima când văd multe oi într-un singur loc – m-aș bucura mai mult de o creștere a oilor mai responsabilă, care ar însemna să nu se pască în arii protejate, să-și dreseze câinii ca să nu atace oamenii și să oprească pășunatul de iarnă.
Prima pană.
Pana anterioară totuși mi-a prins bine, pentru că astfel am observat că și janta era crăpată, iar cauciucul de exterior trebuia schimbat, și eram și aproape de Craiova, unde Bogdan de la Decathlon mi-a reparat bicicleta complet gratuit — îi mulțumesc încă o dată!
În Bulgaria, grădinile multor oameni sunt pe Google Maps ca locuri de campare; unul dintre acestea este Camping Green, aflat la marginea unui sătuc numit Urovene.
Am reușit să ridic cortul chiar înainte de furtună, dar fulgera atât de tare încât m-am dus mai bine în casă. În ziua aceea proprietarul nu era acolo, însă vecina lui, foarte amabilă, m-a invitat la o cafea, apoi la prânz, apoi și la cină, și m-a însoțit și la magazin. Am petrecut o zi întreagă vorbind cu ea prin Google Translate, pentru că știa doar bulgară.
Această fotografie a fost făcută pentru cei care cred că doar România este murdară – din păcate, peste tot este la fel.
Am trecut cu bicicleta și printr-o zi de sat foarte drăguță.
Am mâncat multe mere de pe pomii de pe marginea drumului.
Când am ajuns la Sofia, atunci am realizat poate pentru prima dată că, dacă am ajuns până aici, atunci chiar voi ajunge și la Atena.
M-am întâlnit cu niște bicicliști germani – un mare avantaj al turelor cu bicicleta este că recunoști foarte ușor, în mulțime, oamenii asemănători ție; ei au pornit din Germania și se îndreptau spre China, aveau chiar și o oală cu ei.
O cafenea care părea fancy, în care nu am intrat, dar unde totuși m-am oprit să fac poze.
O altă grădină-camping în Bulgaria, aici.
Am ajuns acolo în afara sezonului turistic, iar proprietarului i s-a făcut milă de mine că mănânc supă la plic, așa că m-a servit cu țuică și apă, mi-a adus ćevapčići și salată și m-a pus să fac tot felul de lucruri, a fost foarte amuzant, nici el nu știa un cuvânt în engleză.
Melnik – priveliște superbă – am ajuns aici deoarece am stat la niște cunoscuți în Pastra, iar ei mi-au recomandat să explorez zona.
M-am descurcat atât de bine cu explorarea, încât am pornit pe o potecă de drumeție cu bicicleta încărcată, care s-a dovedit a fi foarte abruptă; de multe ori a trebuit să dau jos bagajele și apoi să cobor cumva bicicleta, iar apoi și pe mine. A fost un drum palpitant – și toate acestea din același vechi motiv: nu voiam să mă întorc pe același traseu.
Asta era deja o încercare grecească: după ce am trecut granița, m-am rătăcit bine prin macchia, pentru că nu voiam să merg pe autostradă, iar în cele din urmă totuși am ales autostrada, pentru că nu era deloc aglomerată.
O altă reparație, deja în Grecia, în curtea unei pensiuni.
Unul dintre campingurile mele preferate, am petrecut aici două zile, tot am făcut reparații; am ajuns foarte târziu seara, m-am rătăcit și am avut și o pană, așa că m-am bucurat foarte mult de campingul curat și de mâncarea bună. Aici găsiți locul. În Thessaloniki voiam să dorm și nu am rezervat cazare dinainte, iar când am ajuns, am aflat că toate cazări ieftine erau ocupate, pentru că chiar atunci vizita prim-ministrul și mai era și o sărbătoare.
Câte pisici sunt în poză?
A doua oară am pedalat până la Thessaloniki.
Apoi, după ce am studiat puțin harta, mi-am dat seama că voi trece pe sub Olimp, așa că am decis mai bine să urc pe el, de la 0 la 1000 m cu bicicleta.
Apoi pe jos, iar după o scurtă noapte într-o cabană de refugiu, am continuat tot pe jos.
A fost o priveliște super frumoasă, complet diferită de munții cu care sunt obișnuită.
Apoi, sus, mi-am dat seama că vârful cel mai înalt se numește Mytikas, iar Olimp este întreaga masivă.
Aragazul pe gaz a fost uneori util, dar chiar dacă nu l-aș fi luat, tot nu aș fi murit de foame.
Viteză.
Mi-a plăcut foarte mult acest camping pentru că avea mici zone private drăguțe, separate prin tufișuri; aici le găsiți.
Am decis să plec dis-de-dimineață și să ajung în aceeași zi până la Atena, care era la 180 km pe hartă, dar m-am gândit că se poate în ultima zi.
În final, în acea zi am pedalat 200 km, cu 1830 m diferență de nivel, cu gențile încărcate – recordul meu absolut până atunci. În poză se poate vedea traversarea unei autostrăzi. De câteva ori m-am rătăcit între drumurile de sus și de jos.
Atena.
La întoarcere am venit cu trenul și autobuzul; din păcate, la autobuz bicicleta putea fi transportată doar ca bagaj, iar pentru că nu aveam o geantă specială pentru bicicletă și nici bani să cumpăr una, am adunat rapid câteva cutii de carton, am împachetat bicicleta în ele și am sperat să nu mă dea jos din autobuz.
București.
Apoi a venit realitatea Europei de Est: trenul București – Chișinău – același timp, aceiași bani ca secțiunea Atena – Thessaloniki, doar că pe kilometri era jumătate, și bicicleta trebuia ascunsă pentru că nu se elibera bilet pentru ea.
Cea mai grea parte a întregii călătorii a fost decizia că în septembrie nu lucrez și nu am nicio responsabilitate; după ce am luat această decizie și am plecat, cumva toate penele și obstacolele s-au rezolvat de la sine.
Nu am mers deloc conform planului, pentru că la întoarcere voiam să trec prin Albania, Muntenegru și Serbia, dar a trebuit să recunosc că era un drum mult mai lung.
Succes tuturor celor care pedalează!
Traseu în România — detaliile pot fi văzute pe Strava.
Traseu în Bulgaria — detaliile pot fi văzute pe Strava.
Traseu în Grecia — detaliile pot fi văzute pe Strava.
Statistică.