Până la Atena - proiect personal:
27 August - 27 Septembrie 2022

Pana anterioară totuși mi-a prins bine, pentru că astfel am observat că și janta era crăpată, iar cauciucul de exterior trebuia schimbat, și eram și aproape de Craiova, unde Bogdan de la Decathlon mi-a reparat bicicleta complet gratuit — îi mulțumesc încă o dată!

În Bulgaria, grădinile multor oameni sunt pe Google Maps ca locuri de campare; unul dintre acestea este Camping Green, aflat la marginea unui sătuc numit Urovene.

Am reușit să ridic cortul chiar înainte de furtună, dar fulgera atât de tare încât m-am dus mai bine în casă. În ziua aceea proprietarul nu era acolo, însă vecina lui, foarte amabilă, m-a invitat la o cafea, apoi la prânz, apoi și la cină, și m-a însoțit și la magazin. Am petrecut o zi întreagă vorbind cu ea prin Google Translate, pentru că știa doar bulgară.

Când am ajuns la Sofia, atunci am realizat poate pentru prima dată că, dacă am ajuns până aici, atunci chiar voi ajunge și la Atena.

M-am întâlnit cu niște bicicliști germani – un mare avantaj al turelor cu bicicleta este că recunoști foarte ușor, în mulțime, oamenii asemănători ție; ei au pornit din Germania și se îndreptau spre China, aveau chiar și o oală cu ei.

O cafenea care părea fancy, în care nu am intrat, dar unde totuși m-am oprit să fac poze.

M-am descurcat atât de bine cu explorarea, încât am pornit pe o potecă de drumeție cu bicicleta încărcată, care s-a dovedit a fi foarte abruptă; de multe ori a trebuit să dau jos bagajele și apoi să cobor cumva bicicleta, iar apoi și pe mine. A fost un drum palpitant – și toate acestea din același vechi motiv: nu voiam să mă întorc pe același traseu.

Asta era deja o încercare grecească: după ce am trecut granița, m-am rătăcit bine prin macchia, pentru că nu voiam să merg pe autostradă, iar în cele din urmă totuși am ales autostrada, pentru că nu era deloc aglomerată.

O altă reparație, deja în Grecia, în curtea unei pensiuni.

Apoi, după ce am studiat puțin harta, mi-am dat seama că voi trece pe sub Olimp, așa că am decis mai bine să urc pe el, de la 0 la 1000 m cu bicicleta.

Apoi pe jos, iar după o scurtă noapte într-o cabană de refugiu, am continuat tot pe jos.

A fost o priveliște super frumoasă, complet diferită de munții cu care sunt obișnuită.

Mi-a plăcut foarte mult acest camping pentru că avea mici zone private drăguțe, separate prin tufișuri; aici le găsiți.

Am decis să plec dis-de-dimineață și să ajung în aceeași zi până la Atena, care era la 180 km pe hartă, dar m-am gândit că se poate în ultima zi.

În final, în acea zi am pedalat 200 km, cu 1830 m diferență de nivel, cu gențile încărcate – recordul meu absolut până atunci. În poză se poate vedea traversarea unei autostrăzi. De câteva ori m-am rătăcit între drumurile de sus și de jos.