NECC - Nature Education Community Center
proiect de muncă: 2017 - 2024
NECC - Nature Education Community Center
proiect de muncă: 2017 - 2024
Embedded Files
proiect de muncă: 2017 - 2024
Descrierea oficială a proiectului și a NECC o găsiți aici: https://necckolozsvar.wixsite.com/neccesek/mi-a-necc
Partea mai subiectivă, din perspectiva mea, este că noi, câțiva, ne-am gândit să ne alăturăm Kunigundei, fosta noastră profesoară, și să ținem activități de cunoștințe despre natură.
M-am alăturat pentru că, în timpul anului de pauză, mi-am dat seama că îmi doresc să creez un fel de școală în pădure, iar acest proiect era foarte aproape de ideea mea. Așa că, atunci când m-am întors, am început imediat să mă ocup de asta.
Mă bucur foarte mult că, între timp, tot mai multe organizații și formatori legați de educație pentru natură, au apărut pe scena educațională. Poate că într-o zi visul vechi — ca educație pentru natură să fie inclus în programă și să se angajeze profesori specializați — se va împlini.
De atunci, NECC își continuă propriul drum, iar eu am pornit și într-o direcție puțin diferită — așa a apărut proiectul Chill Nature.
Cu ce experiențe m-am îmbogățit în urma sutelor de activități pe care le-am susținut? Voi evidenția câteva lângă fotografii (sursa fotografiilor este pagina de Facebook a NECC), iar despre restul putem discuta prin e-mail sau personal.
Echipa fondatoare, de la stânga la dreapta, de sus în jos: László Gál, Katalin Rés, Janka Pénzes, Kunigunda Macalik, Csilla Szabó.
Primul nostru eveniment, unde am prezentat Organismele Anului 2018. Crearea activităților și jocurilor legate de Organismele Anului ne-a însoțit de-a lungul mai multor ani de muncă împreună. Despre conceptul Organismelor Anului se poate citi în mai multe locuri.
O instantanee de la activitatea noastră despre rasele de câini maghiare, unde fiecare avea prinsă pe cap o imagine și trebuia să ghicească cine este. Aici eu eram un Puli, iar Katika era un brac maghiar cu păr scurt. Există multe jocuri cunoscute care pot fi adaptate în jocuri de cunoștințe despre natură, iar această abordare am folosit-o adesea când am creat diverse activități și jocuri.
Consider importante și plimbările prin zonele verzi ale orașului, deoarece experiența arată că elevii știu din ce în ce mai puțin unde se află școala lor și ce specii pot întâlni în mediul lor imediat.
O activitate despre cântecele păsărilor, în care elevii trebuiau să potrivească sunetele păsărilor cu sonogramele lor, cu numele și cu imaginile acestora.
Împrietenirea cu plantele — acest lucru este întotdeauna mult mai dificil decât prezentarea animalelor care se mișcă sau zboară. Aceste organisme sunt adesea considerate plictisitoare, dar prin ieșiri repetate se poate schimba treptat această percepție.
Într-un oraș drag mie, Satu Mare, unde am crescut, există un proiect la fel de apropiat sufletului meu: Ziua Darwin, care pune accent pe popularizarea științei. Ne-am imortalizat participarea acolo împreună cu echipa de chimie.
Activitate cu preșcolarii — adevărul este că, la astfel de activități, nu eram mereu sigură dacă rețin ceva sau dacă uită totul după cinci minute. Cred că pentru ei este mult mai important să petreacă cât mai mult timp afară, ca să lege sentimente și amintiri de cunoașterea naturii.
Așadar, deși aici vedem o activitate în interior, pentru grupele de preșcolari mai degrabă aș recomanda plimbări și excursii regulate.
Am susținut o prezentare pentru adulți la conferința de pedagogie „Mentés Másként”, iar cu ei aș colabora cu mare drag și la proiecte viitoare.
Delicios, nu-i așa? Mirosit de excremente de vulpe — Laci ne-a oferit multe informații utile despre căutarea urmelor de mamifere, dar încă am destul loc de progres; știu foarte puține despre acest subiect. Așa că aș ieși cu mare drag pe teren cu cercetători de mamifere, dacă se ivește ocazia.
Un alt proiect de voluntariat: în Parcul Est din Cluj-Napoca am instalat trei hrănitori pentru păsări, pe care le-am vizitat regulat timp de patru ani. Din păcate, după ce trei hrănitori au fost furate și două atacuri de câini, a trebuit să renunțăm la acest proiect — poate data viitoare vom găsi o modalitate mai bună de a-l realiza.
O imagine de la tabăra noastră de drumeții și cunoștințe despre natură pentru adolescenți din Senetea, pe drumul spre izvorul râului Mureș. Am organizat tabăra de trei ori vara, dar apoi a trebuit să renunțăm din cauza lipsei de fonduri — poate data viitoare vom găsi o soluție mai bună.
Și la un moment dat am cumpărat chiar și un laser cutter, cu care plănuiam să realizăm jocuri de cunoștințe despre natură — acesta a fost proiectul WUD. Deocamdată, proiectul a eșuat, pentru că cheltuielile noastre au fost mult mai mari decât veniturile.
Îmi place foarte mult și observarea păsărilor. Am cunoștințe de bază, dar mai am multe de învățat, așa că nu-mi deranjează niciodată când apare o oportunitate de voluntariat legată de păsări și am timp să mă alătur. Aici observam un pitigoi creț împreună cu adolescenții — sau mai exact, mai mult eu; nu reușeam întotdeauna să-i conving să folosească binoclul. Cel puțin, când eram în mijlocul unei discuții importante, până ce pasărea zbura, își dădeau seama.
Aceasta este una dintre acele abilități care necesită să ieși de mai multe ori: mai întâi trebuie doar să le placă să fie în natură, apoi poate începe învățarea.
Unul dintre proiectele mele preferate a fost organizarea de tururi cu bicicleta. Aceasta a avut loc într-o zi mai caldă de iarnă, dar nici eu nu mă așteptam să pedalăm și pe gheață. A fost un tur destinat adolescenților mai experimentați, cu care mergeam regulat în drumeții.
Împreună cu Asociația Maghiară pentru Educație de Mediu am dezvoltat un Traseu Mobil pentru Polinizatori.
Experiența mea este că, în multe cazuri, oamenii nu ies la drumeții decât dacă vremea este „de tricou cu mânecă scurtă”, deși o plimbare de toamnă sau de iarnă poate fi foarte tare. De aceea am încercat să organizăm drumeții în fiecare lună.
Am organizat concursul „Clujul Comorilor – Exploratorii Naturii”, care a avut mare succes, dar nu ne-am calculat corect costurile, așa că din punct de vedere financiar a fost un proiect complet pierzător, ca multe alte proiecte NECC. Am apreciat foarte mult partea profesională, dar vine un moment în care trebuie să accepți că voluntariatul nu-ți poate plăti facturile.
Nu cred că trebuie să vorbesc despre focul de tabără — oricine l-a experimentat știe cât de minunat este să stai pur și simplu și să te pierzi privind flăcările.
Consider că prezentarea speciilor comune este o sarcină importantă; aici vorbeam despre ghimbirul sălbatic european (Asarum europaeum).
Tur cu bicicleta prin noroi — aceasta se leagă de ideea că, în zilele noastre, mergem la drumeții doar atunci când considerăm că vremea este „perfectă”. Desigur, este important să nu ieșim în furtună, de exemplu când fulgeră, dar doar pentru că pădurea este mocirloasă, este perfect în regulă să pedalezi puțin și, în același timp, să te bucuri că nu vedem fisuri mari în pământ din cauza secetei.
Primele 5 ani în imagini.
Pentru adolescenții mai experimentați, am organizat și drumeții montane înalte, care mi-au plăcut foarte mult, dar din cauza problemei tot mai mari cu câinii ciobănești, devine din ce în ce mai dificil să îți asumi responsabilitatea pentru siguranța elevilor.
La cabana Egyeskő împreună cu adolescenții, în cadrul unui tabără comună cu Csilla Emese Nádasdi, pedagog de dramă.
Una dintre ultimele formări la care am participat în culorile NECC împreună cu Janka: un curs de autocunoaștere organizat de Outward Bound, care a fost cu adevărat foarte tare. Îmi pot recomanda doar cursurile lor și, dacă voi avea ocazia, cu siguranță voi participa din nou la o altă formare a lor.
În afară de acestea, am multe alte fotografii, experiențe și amintiri în minte, dar pentru moment atât am reușit să includ aici.
Page updated
Google Sites
Report abuse